Emoții colorate

Cândva mi-am pierdut aripile
și speranțele,
agățate-n timp,
așteptau izbăvirea.

Sunt un clown rătăcit prin lume,
tristeți mascate,
ascunse-ntre tâmple,
imitând bucuria.

Iar Tu
nu ești străin.

Ești ca un pom
în revărsare de flori,
atât de alb
încât uit
de mască.

Și-mi amintesc
cum zboară frunzele
când vântul le ridică
fără să întrebe…