Publicitate
Îmi plac animalele, dar nu animalele din oameni…
Categorie: Oameni
Omul e doar o sclipire de o clipă a vieții în timp.
Oamenii rătăcesc printre cuvinte mai mult decât printre lucruri.
Omul e ca o frunză, ce într-o zi de toamnă va auzi chemarea pământului…
Fiecare turmă are lupul ei.
Dacă Dumnezeu ar sufla într-un borcan transparent și apoi i-ar pune capacul, borcanul ar prinde viață. Oamenii sunt ca borcanele…
Omul e ca marea. Îi poți vedea linistea, agitația sau întinderea pana la orizont. Dar realitatea vieții stă ascunsă în adâncuri.
Un om și o carte formează o lume…
Undeva a crescut un copac, din care Cineva alege să facă atât regele cât şi pionul.
Oamenii îşi închid copilaria într-un cufăr şi îl îngroapă undeva în adâncul sufletului. Apoi aşten deasupra o mulţime de sentimente. Aşa se explică tinereţea veşnică a sufletului.
Boabe din cafea 