Îmi plac animalele, dar nu animalele din oameni…


Publicitate

Omul e doar o sclipire de o clipă a vieții în timp.


Oamenii rătăcesc printre cuvinte mai mult decât printre lucruri.


Omul e ca o frunză, ce într-o zi de toamnă va auzi chemarea pământului…


Dacă Dumnezeu ar sufla într-un borcan transparent și apoi i-ar pune capacul, borcanul ar prinde viață. Oamenii sunt ca borcanele…


Omul e ca marea. Îi poți vedea linistea, agitația sau întinderea pana la orizont. Dar realitatea vieții stă ascunsă în adâncuri.


Câte vrăbii se pot sătura dintr-o bucată de pâine de la masa unui om și câți oameni pot fi hrăniți dintr-o bucată de pâine de la masa lui Dumnezeu?…


Un om și o carte formează o lume…


Undeva a crescut un copac, din care Cineva alege să facă atât regele cât şi pionul.


La ce îţi foloseste să spui că-l iubeşti pe Dumnezeu dacă nu îţi iubeşti semenii?


%d blogeri au apreciat: