Retorică
nu am făcut nimic
să-mi mântuiesc sufletul.
de-aș lua un piron
să-mi străpung palma
ar curge noroi.
poate noroiul
mântui
noroiul?
Emoții colorate
Emoții colorate
Cândva mi-am pierdut aripile
și speranțele,
agățate-n timp,
așteptau izbăvirea.
Sunt un clown rătăcit prin lume,
tristeți mascate,
ascunse-ntre tâmple,
imitând bucuria.
Iar Tu
nu ești străin.
Ești ca un pom
în revărsare de flori,
atât de alb
încât uit
de mască.
Și-mi amintesc
cum zboară frunzele
când vântul le ridică
fără să întrebe…
Câmpuri de aur
Câmpuri de aur
soției mele,
când vântul suflă rostogolind ciulinii,
iar praful ridicat ascunde ziua de mâine,
nu uita,
ne vom plimba pe câmpuri de aur.
când seara se lasă fără speranța unui zâmbet,
iar cerul pictează în purpuriu fereastra,
tu imi strângi mâna
și e destul.
chiar dacă rodul întârzie
și pașii obosesc,
promisiunea nu e departe.
ne așteaptă
dincolo de vreme
și, tainic,
crește deja între noi.
Cântec de colivie
Cântec de colivie
odată am scris un cântec,
un gând de fericire
învățat de la o pasăre
ce-avea să mă inspire.
ademenită chiar de mine
să uite cerul viu,
i-am dat colivia drept lume
și lumea un pustiu.
a doua zi pasărea era moartă
și cântecul – mut.
Dans în furtună
Dans în furtună
nu mă joc cu cuvintele
nici cu iubirea.
aruncate, rănesc.
întro noapte de vară
s-a pornit o furtună
iar iubirea, desculță, dansa,
fără teamă de fulger
sau norul ce tună.
n-o ating.
e oarbă
și surdă.
Uitarea vine ca o noapte care șterge conturul lucrurilor.
Îmi plac animalele, dar nu animalele din oameni…
Dealungul timpului niciun fel de criză nu a afectat prostia.
Omul e doar o sclipire de o clipă a vieții în timp.
Drumul poate fi lung, îngust, anevoios, dar nu nesfârșit…
Boabe din cafea 