dansurducan – Boabe din cafea

Uitarea vine ca o noapte care șterge conturul lucrurilor.

Îmi plac animalele, dar nu animalele din oameni…

Dealungul timpului niciun fel de criză nu a afectat prostia.

Omul e doar o sclipire de o clipă a vieții în timp.

Drumul poate fi lung, îngust, anevoios, dar nu nesfârșit…

Agoniseala omului e ca prinderea fulgilor de zăpadă.

Indiferent de culoarea și mărimea norilor, speranța rămâne albastră…

Când pământul îți fuge de sub picioare, ține-te de cer.

Viața este o carte ale cărui coperți este veșnicia.

Prostia oricât de mare ar fi, tot își va găsi susținători.

%d blogeri au apreciat: