Printre lacrimi


Printre lacrimi
M-am uitat în ochii Tăi,
Cerule nemărginit,
fereastră deschisă
spre-nalt infinit.

M-am uitat în ochii Tăi,
dorințe cu glasul șoptit,
iar ploi înecau
culori l-asfințit.

M-am uitat în ochii Tăi,
din nori înfășurată,
ploaia peste mine
cădea…

Tu Cerule, de ce plângi?
lași peste mine ploaia bucuriei
și printre lacrimi îți văd zâmbetul.
Tu Cerule, de ce plângi?…

Lacrimile sunt cuvinte ce nu au putut fi născocite.


Tristețea și supărările sunt nori negri. Când se strâng în inimă, lacrimile le sunt stropii.


270