Cântec de colivie
odată am scris un cântec,
un gând de fericire
învățat de la o pasăre
ce-avea să mă inspire.
ademenită chiar de mine
să uite cerul viu,
i-am dat colivia drept lume
și lumea un pustiu.
a doua zi pasărea era moartă
și cântecul – mut.
Categorie: Randuri
Dans în furtună
Dans în furtună
nu mă joc cu cuvintele
nici cu iubirea.
aruncate, rănesc.
întro noapte de vară
s-a pornit o furtună
iar iubirea, desculță, dansa,
fără teamă de fulger
sau norul ce tună.
n-o ating.
e oarbă
și surdă.
Boabe din cafea 