Scrisoare către Moş Crăciun


Era în ajun de Crăciun spre seară, iar drumul spre casă era destul de liber. Mă aflam cu vreo 20 de kilometri înainte de Sibiu. Băusem deja vreo trei cafele, iar gâtul mi se uscase cerând ceva răcoritor. Opresc maşina în primul sat. Două trepte mă duceau spre uşa scorojită a magazinului. Pe prima treaptă stătea aşezată o fetiţă de vreo 8 ani îmbrăcată într-un paltonaş roşu. Căciula tricotată lăsa  să iasă de sub ea două codiţe blonde.

Uşa magazinului scutură clopoţelul de desupra ei anunţându-mi prezenţa. Aleg să cumpăr o apă minerală, iar pentru fetiţa cu paltonaş o napolitană.

„Mulţumesc…“ îmi spuse acceptând napolitana, apoi continuă: „Aşa e că Moş Crăciun împlineşte orice dorinţă?“ „Da“ îi răspund zâmbind. „Şi cum ajung scrisorile la el?“ Spâncenele ei ridicate trădau nedumerirea… „Păi, exista la oraş o cutie roşie. Toate scrisorile puse acolo ajung la el…“ am zis continuând discuția ca o joacă. „Dacă mergeți la oraș îmi puneți și scrisoarea mea?“ mă întrebă și totodată scoase din buzunarul paltonașului un plic pe care scria «Lui Moș Crăciun». „Bineînţeles!“ Îmi mulțumi, iar eu am îndesat plicul în buzunar și am plecat fluturându-ne mâinile ca semn de salut.

Centru Sibiului era înecat în luminițe. Căsuţele din lemn instalate în piaţă erau împodobite frumos, iar ferestrele lor revărsau bunătăţi. Turtă dulce, cozonaci, vin fiert, tot felul de dulciuri, de la inele până la brătări… Dar farmecul locului erau oamenii.  Peste forfota mulţimii auzeam un glas care împrăştia oferte străpungând urechile trecătorilor. „Moşul vă face Crăciunul cu adevărat o sărbătoare!“ M-am apropiat de dugheana cu pricina ce era împovărată de cârnaţi, caldaboşi, tobă şi alte specialităţi afumate. Un rotofei grizonat cu o barbă îngrijită, îmbrăcat într-o tunică roşie îşi sprijinea degetele mari de o curea lată ce-i încingea pântecele. Un fes roşu cu un ciucur alb care atîrna înspre urechea dreaptă, punea capăt înălţimii lui modeste. „Ho, ho, ho! Moşul vă oferă tot ce vă doreşte inima!“

Mi-am amintit de scrisoare. Curiozitatea m-a împins să deschid plicul. Înlăuntrul lui am găsit o hârtie cu pătrăţele pe care era scris cu un creion de culoare roşie: „Dragă Moşule, îmi doresc o mamă să mă ţină în braţe. Alina“.

„Hei! Moşule! Aşa e că Moşul împlineşte orice dorinţă?“ l-am întrebat pe rotofei. „Ehee, dacă ai fost cuminte…“ îmi răspunse zîmbind. „Daaa!“ i-am răspuns, întinzându-i plicul. Surprins de gestul meu luă plicul, îl deschise şi citi.

Nu am mai aşteptat răspunsul și m-am îndreptat spre ieşirea dinspre strada General Magheru. Un vânt tăios acoperea cu pojghiţe de gheţă băltoacele de pe stradă…

 

Anunțuri

Autor: dansurducan

https://dansurducan.wordpress.com

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s