Chemarea
ai privit în întuneric
și m-ai văzut,
iar eu stăteam pitit
după vasele de lut,
pline de cenușa
și piroane ruginite
ale strămoșilor.
dar,
cum să ies
la lumină,
plin de praf,
murdar de vină,
iar sufletul
îmi e pustiu?
“Îndrâznește!”
a fost o șoaptă
sau un gând?
“Lazăre, ieși afară!”
Boabe din cafea 